Manastirea Voronet
In imediata apropiere a orasului Gura Humorului, se afla renumita manastire
Voronet, ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare. Manastirea
Voronet este socotita "Capela Sixtina a Orientului" pentru marea fresca
de pe fatada de vest, numita "Judecata de apoi".
De
asemenea, "albastrul de Voronet" este considerat de specialisti ca unic
in lume si cunoscut ca rosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pictura
exterioara a
Voronetului, datand din timpul domniei lui Petru Rares, este realizata
la un inalt nivel artistic, fiind socotita drept cel mai reusit ansamblu
al artei feudale moldovenesti.
Manastirea
este un important centru de pelerinaj si de creatie populara
romaneasca, fiind vizitat anual de mii de turisti din toate colturile
lumii. Biserica a fost
ridicata in numai patru luni si jumatate ceea ce constituie un record
pentru acea vreme.
Acces: în satul cu acelaşi nume, la 36 km de Suceava
şi la numai 4 km de centrul oraşului Gura Humorului.
Manastirea Humorului
Manastirea Humorului
este una dintre cele mai vestite
ctitorii ale evului mediu moldovenesc. In padurile nesfarsite de la
poalele Obcinei Mari, Oana vornicul de la Suceava, intemeia loc de
rugaciune pe valea raului Humor dupa 1400, la vremea domniei lui
Alexandru cel Bun.
Astazi,
ruinele manastirii vechi se pot vizita in apropierea actualei manastiri,
ctitorie de la 1530 a marelui logofat Toader Bubuioc, Manastirea
Humorului se remarca
prin valoarea sa artistica si prin linistea ce o confera celui ce o
viziteaza. Cu toate ca in acele vremuri rangul trebuia respectat cu
strictete, biserica fiind avand astfel un acoperis traditional de
sindrila, si nu o turla ca toate celelalte ctitorii voievodale,
Manastirea Humorului este un loc unde arta, traditia si credinta
profunda in Dumnezeu se impletesc perfect.
Acces: Pe DL Gura Humorului, spre Nord pana la manastire
- 5 km.
Manastirea Sucevita
Tradiţia
aşează pe valea râului Suceviţa, între dealuri, o biserică din lemn şi o
schivnicie de pe la începutul veacului al XVI-lea. Legenda spune ca,
mai târziu,
pentru răscumpărarea a cine ştie căror păcate, o femeie a adus cu carul
ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei
construcţii.
Documentar,
mănăstirea este atestată la 1586 ca rezultat al iniţiativei
mitropolitului Gheorghe Movilă. Monumentul este în realitate ctitorie
comună a familiilor
Movileştilor (mari boieri, cărturari şi chiar domnitori ai Moldovei şi
Ţării Româneşti, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii
moldoveneşti - îmbinare de elemente de artă bizantină şi gotică, la care
se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor
biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporţii, păstrează
planul trilobat şi stilul statornicit în epoca lui Ştefan cel Mare, cu
pridvorul închis.
Notă
aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi prin
arcuri în acoladă) plasaţi mai târziu pe laturile de sud şi de nord;
prin excelenţă "munteneşti",
ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Ţara Românească. Se
menţin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră şi ocniţele numai
la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater
(100x104 m) de ziduri înalte (6 m) şi groase (3
m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri
de colţ şi unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se
mai află încăperi ale vechii case domneşti şi beciuri unde ar fi fost
ascunsă o fabuloasă avere (Ion Neculce).
Acces: Pe DN 17A, la 18 km de Rădăuţi (judeţul Suceava).
Manastirea Putna
Mănăstirea Putna este un lăcaş de cult ortodox, una
din cele mai importante centre culturale, religioase şi artistice înfiinţate în Moldova.
Potrivit
vechilor cronici moldoveneşti, zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ştefan
cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 şi s-a
terminat
în 1469. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au
copiat manuscrise şi au fost realizate miniaturi preţioase. Lăcaşul
deţine un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de
cult, icoane.
Zidirea a
început la un an după cucerirea cetăţii Chilia în vara anului 1466 (la 4
iulie după prima versiune a Letopiseţului de la Putna, 10 iulie după a
doua versiune
şi după Cronica moldo-polonă). Lucrările de construcţie au durat patru
ani, timp în care această măreaţă operă a fost dusă la bun sfârşit de
arhitectul grec Teodor, ajutat de meşterii zidari, pietrari, zugravi şi
argintari veniţi din Transilvania.
Acces: Mănăstirea se află la 33 km de oraşul Rădăuţi,
în nordul Moldovei.
Salina Cacica
Ascunsa
printre colinele de langa Gura Humorului, comuna Cacica reprezinta una
dintre cele mai cautate locuri din judetul Suceava. Salina a fost sapata
manual sub
conducerea tehnica a austriacului Paul Hofman. Imensul masiv de sare de
la Cacica poate asigura consumul pentru intreaga Europa, timp de 400 de
ani de acum inainte!
Numele de
"Cacica" al comunei îşi are originea din limba poloneză, „kaczika”
însemnând „raţă”, pentru că în regiune existau numeroase mlaştini cu
stufăriş populate
de numeroase cârduri de raţe sălbatice.
Principalele obiective turistice din salina sunt:
- fosta mina veche (vechiul put de extractie), care adaposteste capela romano-catolica Sfanta Varvara, camera basoreliefurilor, lacul sarat si sala de dans;
- sanctuarul romano-catolic din centrul civic al satului Cacica;
- fostul schit (de lemn) al Manastirii Humor din satul Partestii de Sus.
Acces: la 18 km de oraşul Gura Humorului şi la 40 de
km de oraşul Suceava.
Ceramica de Marginea
Ceramica
de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. In
Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul
anului 1500. Olaritul
a aparut ca o necesitate a oamenilor de a stoca produsele obtinute.
Vasele din lut ars au contribuitla dezvoltarea societatii primitive prin
posibilitatea stocarii alimentelor si a prepararii acestora.
Ceramica
neagra pentru care Marginea este cunoscuta in lume se obtine printr-o
tehnica preistorica de ardere inabusita si ornamentare prin lustruirea
cu ajutorul
unei pietre de rau. Acest procedeu folosit de olarii din Marginea este
unic in lume. O ceramica asemanatoare se mai produce undeva in Mexic.
Astfel de ceramica se realizeaza in prezent in atelierele de olarit ale
familiei Magopat ce sunt cunoscute in intreaga
lume fiind vizitate de un numar mare de turisti in fiecare an precum si
de mari personalitati : Imparatul Japoniei, Regele Romaniei, Regina
Olandei, Sahinsahul Iranului, Guvernatorul Canadei si toti ambasadorii
statelor lumii in Romania.
Acces: Comuna este aşezată la joncţiunea dintre Podişul
Sucevei şi Obcina Mare, între localităţile Rădăuţi şi Suceviţa, la intersecţia DN-17A cu DJ-209.
Manastirea Dragomirna
Aşezată între blândele coline ale Bucovinei, la 12 km spre
miazănoapte faţă de fosta reşedinţă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi a
mitropoliţilor Moldovei, mănăstirea Dragomirna se înalţă ca un arbore în
timp, între ziduri de cetate. Zidită parcă pentru a înfrunta
înălţimile, în cautare de mai multă lumină în apropierea codrilor,
umbrită de o perdea de brazi şi oglindită maiestuos în apa lacului din
apropiere, acest lăcaş de închinare, prin vechimea sa, prin
originalitatea stilului, prin eleganţa şi soliditatea formei, prin
pitoresc, trezeşte admiraţia fiecărui vizitator, astfel că în faţa ei
evlaviosul închinător este tot atât de impresionat ca şi istoricul şi
omul de artă.
Dincolo de frumuseţea peisajului, de neobişnuitul locului, ceea ce
produce o impresie de neuitat, este eleganţa ciudată a monumentului, cu
rigori geometrice de mare rafinament, cu o siluetă unică prin
proporţiile şi unitatea volumului, dintre toate celelalte monumente
moldoveneşti medievale. Probabil tocmai această unicitate a monumentului
a atras încă de timpuriu atenţia specialiştilor, care după epocă şi
împrejurări au enunţat judecăţi de valoare diferite, dar marcând
întotdeauna profunda lui originalitate. Nicolae Iorga vorbea despre
frumuseţea fără pereche a Dragomirnei, despre măreţia ei şi despre
impresia totală pe care o face asupra privitorilor. Ansamblul de la
Dragomirna, construit la graniţa dintre două veacuri, se situează la
două etape ale stilului moldovenesc. Complexul de artă medievală
mănăstirea Dragomirna, este compus din biserica mică sau a schitului,
biserica mare, zidurile de apărare, vechea clădire a egumeniei, cele
cinci turnuri, chiliile şi paraclisul.Surse:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu